Mărturii din Kalahari - rugăciunea și mijlocirea are putere
Larisa - partea a 4-aÎn mâna Domnului e viața și moartea!
Într-o zi după scoală, sunt chemata de urgenta la clinica. 2 copii cu vârste de 3 și 4 ani se intoxicaseră consumând niște fructe toxice, nefiind supravegheați de părinți. Era prima data pentru mine să văd o astfel de manifestare, burticile copiilor se măreau vizibil, iar destul de des aveau crampe așa de puternice, încât burtica lor arăta precum a unei femei însărcinate când se mișcă energic copilul. Încep în graba administrarea tratamentului pentru cei doi copii, unul din copii începuse, în cele din urma să răspundă la tratament, dar al doilea cu greu ne mai răspundea comenzilor, pulsul îi scădea din ce în ce mai mult… cu toate metodele de tratament aplicate nimic bun nu se întâmpla. Efectiv organismul refuza orice forma de tratament administrată, iar aceasta a dus copilul într-o stare de leșin, pulsul scăzându-i în continuare într-un mod accentuat.
Neavând alte posibilități în clinica de a-l ajuta, iar o clinica competentă pentru situație se situa mult prea departe pentru a ajunge în timp util tot ce ne-a mai rămas era să ne rugăm. Împreună cu părinții am îngenuncheat și sub călăuzirea Duhului Sfânt ne rugam pentru viața acestui copil. Deși cu o credință mică, văzând situația și durerea părinților, simțindu-mă complet neputincioasă în a mai face ceva pentru a-l ajuta, Duhul Domnului cerea viața pentru acest copil. După o rugăciune pătrunsă în prezenta Domnului, vedem cum copilul se ridica ușor de jos și începe singur să ceară administrarea tratamentului. Numai mana Domnului s-a atins de viața acelui copil. În scurt timp, cei doi copii și-au revenit și sunt bine, Domnul să fie lăudat pentru aceasta. Într-adevăr în mana Lui e viața și moartea.
Mijlocirea în vremea de nevoie are putere!
Nu de puține ori, Domnul mă înștiința ce are să se întâmple și mi se cerea să stau în veghere. Din mai multele situații am pe inimă să vă povestesc următoarele.
Într-o noapte, am un vis în care Domnul mă înștiința de planul pe care cel rău l-a făcut în privința unor copii din școala noastră. Mă trezesc din vis și în fata patului meu vad clar o parte din copii, iar la geam alta parte (copiii care îi și visasem). Fiind mai sensibila, toate aceste scene mi-au creat niște fiori în trup, astfel că am plecat în căsuța altei profesoare. Deși pe drum înspre căsuța ei mă gândeam cum să fac să nu o trezesc, odată ajunsă am văzut ca ea nu dormea și mai mult de atât, Domnul îi pusese în minte să mijlocească pentru aceeași copii pe care Domnul mi-i arătase mie. Pe tot parcursul anului școlar, Domnul ne-a ghidat pas cu pas ce avem de făcut pentru a nu-i lăsa pe acești copii să cadă în cursele celui rău. Nu de puține ori i-a dat planurile celui rău pe față, uneori în public, alteori în privat, însă de fiecare dată Domnul a luptat pentru fiecare suflet. Chiar dacă noi ca și profesori sau părinții copiilor, nu puteam fi 24 din 24 cu ei, Domnul Isus este Cel și Singurul care e în stare să vadă și să cunoască ce se întâmpla în ascuns. Ca să fiu mai specifica, voi scrie în câteva rânduri câteva din situațiile întâmpinate în anul acesta școlar.
O adolescentă, crescută în cadrul creștin din Kalahari de mică, cu o purtare blândă, ascultătoare, doritoare de a învăța, de a ajuta, harnica…numele ei este Frieda, și anul acesta este ultimul ei an în Kalahari fiind în clasa a 7-a. În școala Kalahari aceasta este ultima etapă școlară, urmând ca de aici copiii să își continue studiile în alte școli. Am fost uimita să o vad pe Frieda în visul meu și am decis să mă rog mai mult pt ea ca Domnul să o protejeze ca nimic rău să nu i se întâmple. Cu toate ca în aceea perioada eram învățătoare la clasa întâi, Domnul o aducea pe Frieda în calea mea în diverse situații și vedeam cum în privirea ei se schimbase ceva, în tonalitatea vocii ei, ceva nu mai era la fel și nu într-un sens bun. Într-o dimineață Domnul o scoate înaintea mea și fără nicio ezitare, îi spun să nu accepte curvia în viața ei că cel rău e pe urmele ei cu această ispită. Mai multe discuții am avut pe aceasta temă cu ea și cu prietena ei, Atina, fiind în aceeași situație amândouă. De fiecare data Domnul deschidea uși pentru a aduce înaintea lor Adevărul, însă discuția se încheia la fel: “Ayeee, teacher. I will finish my school! I will not get pregnant, before married.” (Nuu, doamna profesoară. Îmi voi termina studiile! Nu voi rămâne însărcinată înainte să mă căsătoresc).
Într-o altă noapte am un vis, cu Frieda din care am înțeles exact că cel rău vrea să îi strice viitorul. A doua zi cu toate ca eram prinsă în mai multe activități organizatorice, erau și pacienți care mă așteptau nerăbdători pentru a primi medicație și mintea mea numai la Frieda nu era, totuși Domnul o aduce din nou înaintea mea, moment când îmi amintesc de vis și îl spun. Se uita la mine și pleacă râzând. O opresc, reamintindu-i Adevărul și faptul că noi decidem dacă alegem să îl ascultăm sau nu și m-am reîntors la activitățile mele, însă de data aceasta înțelegând că trebuie să ne unim mai mulți în rugăciune pentru aceasta situație, care nu este de neglijat. În acea după-masa la devoționalul de la 2 la 3 din cadrul școlii, mi se aduce la cunoștință că unele fete din clasa a 7-a au început să consume alcool, mai exact Frieda și Atina. Am stabilit cu toți cei prezenți că ne vom ruga specific pentru aceste fete ca Domnul să lucreze.
În perioada următoare începuseră să nu mai prea vină la școală ceea ce nu le stătea în obicei, așa că am decis să le căutam acasă, unde am aflat că nu doar băutura era una din activitățile lor, ci și tutunul. Mai mult de atât, era dorința unor băieți de a se căsători cu ele, iar ele cochetau cu aceasta idee.
În urma discuției cu părinții am decis cu toții să ne unim în rugăciune, căci numai Domnul le poate păzi și deschide ochii. În următoarele săptămâni s-au organizat întâlniri numai cu clasa a 7-a pentru a se discuta probleme specifice vârstei lor, întâlniri numai cu fete, apoi numai cu băieți. Seri de rugăciune, zile de post. Nu la mult timp, Domnul a răspuns rugăciunilor și într-o după-amiază lucrurile au luat o întorsătura mai dură pentru cele două fete (Domnul le-a deschis ochii să vadă ca acei băieți nu erau serioși și mai mult de atât, ambele fete începuseră să aibă probleme se sănătate specific consumatorilor de droguri) ceea ce le-a impulsionat să vină la școală cu dorința de schimbare. În urma unei discuții cu fetele, Frieda a promis că nu va mai consuma alcool și nici tutun, că își va continua studiile și chiar dacă majoritatea fetelor din comunitatea ei cad în aceasta cursă a păcatului, ruinând-și viitorul, ea își dorește să Îl urmeze pe Christos. Și-a mărturisit păcatele și ne-am rugat pentru ea, însă ispitele se țin după cei ce caută să rămână pe calea Adevărului. Vă indemn să o susțineți în rugăciune pe Frieda ca sămânța semănată să nu se piardă, ci să fie aducătoare de roade bune. Pe lângă aceasta, Frieda este depistata cu TBC și nu de puține ori anul acesta nu a avut ce să mănânce cât timp școala era închisă, iar pentru cei cu o astfel de boală e esențial să mănânce înainte de fiecare administrare de tratament.
În ce privește cealaltă adolescenta, Atina, ea nu mai este în scoală acum. La scurt timp după discuție a căzut în aceleași ispite, însă de data aceasta a refuzat orice ajutor din partea profesorilor, părinților și a ofițerilor de politie. Însă vă îndemn să o susțineți în rugăciune ca sămânță semănată pe parcursul anilor șederii ei în Kalahari să găsească un pământ bun în inima și mintea ei, ca să aibă loc să rodească.