Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru fiecare lucru pe care l-am putut experimenta acolo
Mărturie
Simion Ungureanu
Privesc și eu acum în urmă și vreau să îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru privilegiul pe care l-am primit, de a sluji fraților boşimani prin intermediul misiunii Kalahari New Hope!
Eram la muncă într-una din zile, când am fost contactat dacă nu aş dori să mă implic în încărcarea unui container ce urma să fie trimis către Africa…Chiar dacă nu am fost foarte încântat, totuși am acceptat!
Mergând de mai multe ori să ajut la împachetarea hainelor ce urmau a fi trimise, la încărcarea containerului, aflam tot mai multe informaţii despre cum se desfășoară lucrarea din Kalahari și ascultând mărturiile celor care au fost acolo, mi-am dorit să merg și eu acolo. Timpul a trecut şi am ajuns într-un final în Kalahari.
A doua zi chiar după ce am ajuns, a fost nevoie să mergem într-un sat (Xurube cred) pentru că băştinaşii au rămas fără apă.
Plecând din bază, eram bucuros, entuziasmat de oamenii de acolo, de “sauna” din jur şi de toate detaliile care te încântă când eşti acolo, însă la un moment dat făcusem pană la roata remorcii unde era amplasat tancul cu apă- nimic neobişnuit, pentru că pe drumurile din Bushmanland adesea se întâmplă acest lucru.
Am plecat rapid în bush şi am avut așa o senzație ca și cum m-aş fi uscat din cap până în picioare. Probabil și din cauza căldurii foarte intense, mai erau și niște gâze sau ţânţari care accentuau situația și toate acestea la un loc erau un chin pentru mine în momentele acelea. Întorcându-mă spre mașină, în momentul când am pășit pe drum efectiv nu am mai văzut nimic în jur, era ca și cum aș fi închis ochii şi am mers bâjbâind până la mașină.
Le-am zis băieţilor cu care eram împreună, că o să merg în mașină să stau puțin jos pentru ca să îmi revin. În momentul când m-am pus pe scaun, am început să mă rog pentru situaţia în care mă aflam şi mă gândeam că eu am venit să îi ajut pe oamenii aceştia şi acum se pare că şi eu am nevoie de ajutor.
După ce m-am rugat, la scurt timp am început să fiu mai bine, am primit și o pastilă de la unul dintre băieți și după aceea am putut continua lucrarea fără probleme în ziua aceea.
Timpul a fost scurt, perioada de slujire s-a încheiat rapid, dar am rămas uimit de faptul cum oamenii de acolo pentru o simplă felie de pâine, pentru puțină apă sau pentru câteva haine primite, bucuria radia pe fețele lor.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru fiecare lucru pe care l-am putut experimenta acolo și mă rog ca El să sensibilizeze cât mai multe inimi ca să pună umărul la lucrarea Lui! Abia aştept să mă pot reîntoarce şi să fiu folositor acestei lucrări, pentru ca tot mai mulţi boşimani să cunoască bucuria mântuirii!
Luca 10:2 spune: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii! Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Său.”
Roagă-te pentru lucrătorii din Bisericile din localitatea ta! Domnul secerișului să te asculte!
God bless you all!
