Am stat un an de zile în Kalahari și adevărul este că tot efortul depus în această perioadă se poate asemăna cu un strop în ocean. Localnicii, deși săraci, sunt mai mulțumitori decât am putea fi noi, care suntem înconjurați de confort. Am crezut că mă duc să ajut pe alții dar am văzut că eu sunt cel care are nevoie de ajutor. Am văzut cât de neputincios sunt… și în general omul. Dacă inima oamenilor este atinsă, nu este din cauza puterii celui care spune Vestea Bună ci sunt atinși din pricina puterii pe care Adevărul o poartă. Mă bucur că am putut face parte din această misiune, am întâlnit voluntari de vârsta mea sau chiar mai tineri care m-au învățat ce înseamnă iubirea aproapelui. Am trecut prin multe vremuri grele alături de ei și acest lucru nu a făcut decât să strângă legătura între noi și îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru toți voluntarii dedicați care au fost trimiși care au o inimă mare, o prezență plăcută și o atitudine potrivită.

Am învățat cum Dumnezeu poartă de grijă, m-a ținut sub brațul Său precum găina își protejează puii. Nu m-a dezamăgit niciodată, ba chiar dimpotrivă, prin toate perioadele grele nu a făcut decât să îmi crească credința în El. Cred că El poate face orice acum și nu îi mai pot pune limite la ceea ce poate sau nu să facă. Întreg universul este a Lui, el este Stăpânul tuturor!